wrapper

Editoriale

- Despre campania de însămânțări în agricultură puțin: fără sămânță în brazdă n-avem la ce spera, că nici cu hoția nu mai merge. Unii mai tâlhăresc pe alții dar ajungem la o ordine firească. Bine că a apărut purul, leurda, urzica... nimeni nu mai moare de foame.
          Nu pot pricepe în ruptul capului cum grupuri de țărani stau ziua în amiaza mare în crâșme și tot cisluiesc... Nu trebuie să fii vreun filozof să vezi că de la muncă ne vin toate ! Ajutorul social care i-a împuturoșit pe români tot din muncă este. A altora, pentru leneși și chiulangii. Mai e vreun țepar ca Aruștei, de care am pomenit în numărul trecut, dar sper, din ce în ce mai puțini...
          - Costin Clit, unul dintre cei mai valoroși profesori din județul Vaslui, titular la „Cuza Vodă”, a organizat o dezbatere cu universitari, legată de 9 mai. Prietenul nostru a strâns lângă sine elevi, profesori, militari și ... valori prin care să le transmită claselor terminale exemplul muncii. Universitarul prof. dr. Cătălin Turluc ne-a uimit cu istoria făuririi U.E. și a rolului ei pe viitor. Dumitru V. Marin a constatat că occidentul „a încălecat” România iar limba română e în mare, mare pericol ! Revista Meridianul Cultural Românesc se înscrie hotărât în frontul bătăliei pentru stâlpul existenței naționale, în contra atentatului pernicios la prezentul și viitorul acesteia. Dacă s-ar trezi Ștefan cel Mare, să vorbim noi l-am înțelege dar el pe noi, nu. Mai grav, că nici părinții noștri nu prea ne-ar înțelege datorită evoluției limbii prin tehnică și împrumut.
Read more ...
Sfântul Gheorghe, ca dată, 23 aprilie, este una dintre sărbătorile cu dată fixă care marchează anul de muncă (Sfântul Ilie, mijlocul verii, Sfântul Dumitru, încheierea înțelegerilor legate de pământ și păstorit, Sfântul Vasile, începutul noului an etc.), în momentul învoielilor și a victoriei primăverii. Omul își suflecă mânecile și trece la treburile anului.
          Sfântul, ca și sfânt, producător de minuni, nu prea este în atenție, el fiind ca și Dimitrie, un oștean cu rol important în implementarea ortodoxismului, sărbătoarea consacrată în calendar fiind în preajma Învierii Domnului.
          Pe 23 aprilie se închegau stânele (și câte or mai fi fiind azi !) se începea lucrul la câmp și se considera că oamenii au scăpat de îngheț.
          Numele de Gheorghe, de fapt prenumele (e frecvent alături de Ion), George, Georgel, Ghiță, Georgiana. Se întâlnește de aproximativ 1 milion de ori în România.
Read more ...
* Primăvara a întârziat și pentru „recuperarea” timpului, vine cu vânturi puternice și foarte puternice, chiar dăunătoare. De ani buni n-au mai fost așa furtuni.
          * Paștele 2015 a venit odată cu florile de cais. Sau invers! Primele două zile de Sărbători Pascale au fost însorite, blânde, cu albine pe flori, inclusiv de păpădie, cu verdeață și cu deplasări masive la iarbă verde.
          * Pierderile în apicultură sunt considerabile: la mine și mai toți apicultorii din județele Moldovei. Iarna a fost blândă, boala nedescoperită (probabil o viroză), „organele” statului n-au voie să comenteze lipsa de soluții și medicamente.
          Nevoia de a vinde miere în Uniunea Europeană acoperă (cu preșul) boala care a provocat moartea a 80% dintre familii. O expresie absurdă din U.E.: „familii indemne” la boală! Dacă nu le tratăm, de unde „indemne”, în numele sănătății lor și a sănătății noastre!
          * „Un complex de factori” ar avea ca efect dispariția albinelor doar în procent de 35 - 40% care ar fi murit, nu cât am spus noi. Oficial.
Read more ...
Pe 12 aprilie 2015, cade Paștele ortodox, iar cu o săptămână înainte a fost cel catolic. E o sărbătoare a creștinătății când fiecare își adună gânduri, familie, avere într-o liniște de 2-3 zile, când să nu-și facă griji zilnice, să nu se mai gândească la mâncare și gătit, la dușmani, la cerințele vieții. „Paștele fudulul” trebuie să însemne și un fel de schimbare la față și așa se și  întâmplă datorită vânturilor de primăvară, a soarelui care devine mai generos, a câmpului și pădurilor, care pot hrăni oameni (cu produsele lor vegetale sau animaliere).
          Până la urmă, niște cuvinte din editorial rămân pentru mai târziu, măcar ca amintiri. Pe 15 aprilie 1988 au fost 2 zile de furtună de zăpadă încât aceasta umedă, se lipise de florile de cais și de cireș (atunci am găsit titlul romanului meu ,,Zăpadă pe flori de cireș”). N-a scăpat nici o floare, n-au fost fructe din pomi cu floare de primăvară. Pusesem o tablă cu lalele roșii, mari și bine înflorite însă răsărind din zăpadă cu reflexe verzi-albăstrui. Era o percepție unică și înfiorătoare pentru că lalelele respective au înghețat după câteva ore și au căzut!
          Anul acesta, pe 6-7-8 aprilie între 4 și 6 dimineața am dat foc la paie și alte materiale de făcut fum, spre a salva floarea de la un cais frumos înflorit. Poate...
Read more ...