Stiri

Facebook

Stiri

Opinii la Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna - Iasi

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015
Primarul comunei Heleșteni, judeţul Iaşi: Constantin Hîra
R: Domnule Constantin Hîra, aţi fost cu formaţia dumnea-voastră într-o sumedenie de localităţi, nici nu vreau să le înşir pentru că abia aşteptaţi să le pomeniți dumeavoastră. V-aţi bucurat pentru că Cerbul dumneavoastră chiar este spectaculos... consideraţi că festivalurile acestea care înseamnă schematizare, înseamnă anularea autenticului, înseamnă multe lucruri negative. Totuşi ele sunt necesare pentru încurajarea obiceiurilor şi datinilor? Ce crede primarul?
P: Sunt benefice pentru cei care trăiesc la oraş dar pentru cei care trăiesc la ţară, tradiţia satului va dispărea prin aceste festivaluri. Deci se vor transforma în spectacole la oraş (dar și la sat) tradiţia satului, obiceiul satului. Cu timpul, mai mult ca sigur, vor dispărea. Ce e la Heleşteni, pot să spun că încă mai sunt aceste obiceiuri, aceste alaiuri merg din casă în casă iar la oraş nu cred că mai merg, ci rămân simple spectacole cu măști.
R: Nu-mi place să nu fim optimişti, dar asta este părerea domniei voastre. Vă mulţumesc domnule Costică Hîra.
 
Primarul comunei Cepleniţa, judeţul Iaşi: Dumitru Laiu
(68)
Citeşte mai mult...

Cultura, tradițiile și ... oamenii respectați de Primarul Hârlăului

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

Primarul Hârlăului, ing. Constantin Cernescu a reușit și în anul 2015 să ofere locuitorilor orașului Hârlău și nu numai, momente deosebite sâmbătă, 3 ianuarie, prin organizarea celei de a 51-a ediție a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă. La eveniment au participat 15 formații și ansambluri din loca-lități ale Moldovei. Printre spectatorii longevivului Festival s-au numerat și personalități politice și cultu-rale, fie au sosit alături de formațiile coordonate, fie alți oameni de cultură sau politicieni invitați de destoinicul primar. În deschiderea evenimentului a vorbit chiar primarul orașului, Constantin Cernescu, care scurt și concis a punctat atât importanța evenimentului, precum și greutățile întâmpinate în „viața” comunității. „Este un eveniment special pentru locuitorii orașului. Un eveniment pe care vom avea grijă să-l suținem și organizăm mereu, deoarece o națiune se legitimează prin valori, tradiție, cultură”, a punctat ing. Constantin Cernescu. Reușita spectacolului a fost dictată și de prezența mai multor formații din aceeași localitate, încurajându-se astfel perpetuarea și promovarea tradițiilor locale. 
De menționat este că pe parcursul evenimentului s-au manifestat pe scenă sute de participanți, dat fiind faptul că nici un ansamblu nu a avut mai puțin de 10 membri. Timpul monopolizat de fiecare din cele 15 formații, a fost întrerupt de uralele specatorilor, înmânarea unei diplome și a unui colac împletit, de dimensiuni speciale făcut pentru eveniment. 
 
(72)
Citeşte mai mult...

Primarul din Hârlău - Constantin Cernescu Cuvânt la Festivalul de datini și obiceiuri

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

,,Bună ziua, Hârlău! La mulţi ani ! Și mă bucur că astăzi, sunteţi în număr foarte mare, pentru a participa la acest festival, care există de câţiva ani foarte buni. Azi e la 51-a ediţie. Festivalul de datini şi obiceiuri străbune, cândva și ale celor care au locuit pe aceste meleaguri şi nu numai, prin jurul Hârlăului, pe la distanţe mai mari de Hârlău, formații care astăzi vin ca   să-şi prezinte ,,tradiţiile”.
Este foarte îmbucurător pentru noi, că putem să putem să ajutăm la menţinerea acestor tradiţii, să le transmitem mai departe gene-raţiilor care vin. În acelaşi timp, vreau să vă spun că noi, cei din administraţia locală încercăm să încurajăm aceste tradiţii cu eforturi deosebite ale primarilor, ale celor care lucrează în administraţie, pentru că dacă nu am fi noi prezenți să încurajăm aceste formaţii, aceste tradiţii vor rămâne doar în amintirea noastră şi nu este bine, pentru că un popor trebuie să aibă tradiţii, să aibă limbă, trebuie să aibă port, să aibă istorie. Fără acestea o naţiune dispare şi noi românii, facem foarte bine, că ne păstrăm tradiţiile, ne păstrăm obiceiurile, ne păstrăm portul şi limba. Acum și aici este cel mai important, că dumneavoastră sunteţi în număr aşa de mare astăzi, iar invitaţii noştri sunt, de asemenea în număr mare și mă bucură mult pentru că lucrăm împreună să facem ceva ca aceste tradiţii să se transmită generaţiilor viitoare. Aş vrea să mulţumesc tuturor celor care se implică direct în aceste activităţi pentru că noi primarii, suntem bombardaţi întotdeauna cu tot felul de critici că nu facem ,,cutare”, că serviciile pu-blice nu sunt de calitate sau că şoseaua n-a fost deszăpezită, că nu   s-au măturat străzile, că nu s-a dus gunoiul unde trebuie, dar iată, noi trebuie să încurajăm şi aceste obiceiuri. Deci, pe lângă toate acestea, trebuiesc și manifestări de calitate, consistente și spectaculoase, dar de obicei cei de la centru, Consiliul Judeţean nu ne ajută suficient, pentru ca să avem un buget pentru asta, pentru ca aceste tradiţii să fie transmise mai departe aşa cum trebuie. 
Eu mulţumesc în primul rând primarilor din comunele care   şi-au trimis formaţiile în acest oraş, Hârlău, care în fiecare an se îngrijeşte ca acest festival să aibă loc. Aş mulţumi primarilor din Scobinţi, Deleni, din oraşul Târgu Frumos, din comuna Balş, din comuna Costeşti, orașul Târgu Frumos, care astăzi au venit cu formaţii, cu datine - obiceiuri moștenite din moşi strămoşi să le prezinte pe scena oraşului Hârlău. Pentru că în noaptea de Anul Nou nu am putut să o fac, era prea frig, erau -20 grade, vă urez astăzi la mulţi ani tuturor, să dea Dumnezeu să avem un an mai bun şi să ne călăuzească pe drumuri mai bune. La mulţi ani tuturor şi mult succes participanţilor la acest festival tradițional al Hârlăului. La mulţi ani, încă o dată!”
 
(60)

Huşi - Sărbătoarea revistei Lohanul !

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

Municipiul Huşi se remarcă nu numai prin vinurile, viile şi viti-cultorii de excepţie, ci şi prin manifestări deosebite ale spiritului local şi naţional, prin personalităţi marcante ale culturii şi prin această instituţie culturală de prim rang, care este Bi-blioteca Municipală „Mihai Ralea”, excelent condusă de un director eficient şi dinamic. La finalul anului trecut, instituţia huşeană de cultură a organizat un veritabil eveniment cultural complex şi care ar face cinste oricărui centru cultural din ţară. 
Într-o sală excelent amenajată şi în faţa unui public nu foarte numeros, dar select şi bun cunoscător al fenomenului cultural, prof. dr. Vicu Merlan, cunoscută şi apreciată personalitate a istoriei şi a urbei moldave, a fost sărbătorit, împreună cu excepţionala sa revistă ,,Lohanul”, la împlinirea a 7 ani de la prima apariţie. Cu această ocazie au fost şi patru prezentări de carte ale unor autori consacraţi şi recunoscuţi, nu numai în ţară: prof. dr. Vicu Merlan, prof. dr. Theodor Codreanu, prof. dr. Dumitru V. Marin, prof. Lina Codreanu, prof. Aurel Cehan şi I. N. Oprea. La ampla manifestare au luat parte conducerea Societăţii de geografie, filiala Bârlad, scriitori, artişti, cadre didactice, elevi şi iubitori de ştiinţă şi cultură.   
În deschiderea lucrărilor a vorbit prof. Alina Tudose, apreciatul director al instituţiei gazdă a evenimentului, care a prezentat programul manifestărilor, a vorbit despre instituţia pe care o conduce şi despre invitaţii de marcă prezenţi, a transmis urări şi felicitări.
„Bine aţi venit la ultima manifestare găzduită de Biblioteca municipală „Mihai Ralea” din Huşi! Mă bucur că sunteţi alături de noi, într-un număr destul de mare, dacă avem în vedere perioada Sărbătorilor de iarnă în care ne aflăm. Întâlnirea de azi se datorează Împlinirii a 7 ani de la apariţia primului număr al Magazinului cultural „Lohanul”, o revistă importantă care a ajuns la numărul 32! Acesta este! Nu îl prezint eu, ci îl voi lăsa pe dl prof. dr. Vicu Merlan, cel care se ocupă de apariția acestei reviste. Vă informez că această manifestare va avea mai multe părţi: dl Vicu Merlan va face bilanţul celor 7 ani de existenţă a revistei Lohanul, vor fi lansări de carte, recenzii, discuţii, se vor oferi Diplome de excelenţă. La sfârşit va fi un mic program, artistic oferit de copiii de la Clubul elevilor din Huşi şi de la Şcoala ,,M. Sadoveanu”. Felicitări d-lui Vicu, amfitrionul acestei manifestări, căruia îi urez multă putere de muncă şi tuturor vă dorim Sărbători fericite”, a afirmat directoarea Bibliotecii municipale din Huşi.
Sărbătoritul şi amfitrionul manifestării, prof. dr. Vicu Merlan, a prezentat liber, doct şi argumentat drumul revistei de la stadiu de revistă şi până la cel de magazin cultural ştiinţific la care a ajuns în prezent, a vorbit despre personalitatea şi opera prof. dr. Dumitru V. Marin şi despre istoria şi istoricii huşeni.
„Doresc ca manifestarea de azi să fie o şezătoare în care prindem aspecte de cultură, aspecte dintre cele pe care le trăim şi luptăm zi de zi; lupta noastră de zi de zi nu este numai pentru a mânca şi pentru necesităţile fizice, mai e nevoie şi de cultură! Mergem sub auspiciile a „7 ani, împreună!”, deoarece revista Lohanul a urcat datorită colaboratorilor. Mulţi dintre d-stră aţi colaborat, colaboraţi sau veţi cola-bora la această revistă. D-voastră sunteţi cei care daţi un suflu nou revistei şi o încărcaţi cu multă trăire. În cei 7 ani, am trecut de la stadiul de revistă, la cel de magazin pentru că prindem foarte multe domenii, istorie, literatură, geografie, medicină şi multe altele. Revista Lohanul a ajuns la numărul record de 290 de pagini! Şi se numeşte magazin cultural ştiinţific. La numărul 32, de astăzi, am numărat 85 de colaboratori, din care jumătate sunteţi în sală. Peste 100 de articole! Au colaborat peste 20 de profesori universitari, câţiva academicieni, oameni care au înţeles că noi, aici la Huşi, chiar facem cultură. Am ajuns la cele 22 de domenii, câte sunt astăzi în revistă, pornind de la cele din 2007 care  erau doar ...5!”, a afirmat printre multe altele, prof. dr. Vicu Merlan.
Un alt punct important al manifestărilor de la Huşi a fost acela în care au fost prezentate o parte din cele 24 de volume scrise de prof. dr. Dumitru V. Marin, personalitate marcantă a culturii naţionale, scriitor şi om de presă, recunoscut şi dincolo de hotarele României.  
 
(77)
Citeşte mai mult...

ONYX... ! Revistă de literatură, civilizație și atitudine Anul III, nr. 11 - 12 (27 - 28) - nov. - dec. 2014 Editor și director: Dumitru V. MARIN

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

Pe gerul acesta, vânt nou vrea să bată asupra acestei reviste pentru minte, inimă și literatură, cu intenția de a marca existența unei generații creative și valoroase în istoria Vasluiului și a Moldovei istorice.
Ion Mititelu este sufletul acestei reviste. Alături cu el încercăm supraînnobilarea unei urme pe un timp agitat, controversat, nerecunoscător.
Piatră prețioasă în Agora românească, Onyx de față, poate deveni piatră de temelie pentru prețuirea de peste veac. Zborul din 2015 poate fi emblematic.
 
D.V.M.
 
(63)

Apicultura... !

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015
O doamnă, mare îndrăgostită de această nobilă profesie mă îndeamnă amical să promovăm mai mult această îndeletnicire.
  Ca vechi apicultor... consimt !
    Vă invit însă, şi pe dumneavoastră să ne împărtăşiţi experienţa în domeniu şi mai ales să ne spuneți de ce e aşa mare mortalitatea în acest an.
    Consemnez deci acest trist adevăr: familiile de albine dispar pur și simplu în totalitate, dintr-un stup.
D.V.M.
 
(62)

FLORI...

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

Nici nu ştiu ce să laud mai întâi: inspiraţia Cocăi Şchioapa, care nu s-a lăsat de scris nici în condiţia cu totul deosebită în care se află sau bunăvoinţa familiei prof. Valentina şi dr. Valeriu Lupu, care au pus umărul financiar să apară cărticica de suflet.
    Şi tuturor mulţumiri pentru acest document de existenţă în boală, cu semne slabe de revenire în societate. E vorba de adevărata tragedie în viața unei intelectuale muncitoare.
  O bucată de suflet înfăţişată de familia Lupu, ,,Flori din grădina vieţii mele” de Coca Şchioapa (Ed. PIM, 2014, 128 pag.).
D.V.M.      
 
(58)

Boboteaza şi Sfântul Ioan marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile de ,,Arătarea Domnului” sau ,,Epifania”, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, au marcat sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. 
În dimineaţa zilei de 6 ia-nuarie, credinciosii bârlădeni se adună la bisericile din oraș pentru a asculta sfânta slujbă şi pentru a lua agheasma mare. Preoții le-au explicat oamenilor care este diferenţa dintre agheasma mare şi agheasma mică şi care sunt foloasele acestora. ,,Slujba aghesmei celei mari are o deosebită importanţă în viaţa creş-tinului, fiind deosebită de agheasma cea mică, pe care o facem acasă sau la biserică. Slujba aghesmei celei mari este mai bogată în rugăciuni. Din ea vom gusta timp de opt zile, până pe 14 ianuarie, şi după aceea o vom pune la loc de cinste, în vase curate, dacă se poate la icoană. Doar în această perioadă agheasma cea mare poate fi folosită de credincioşi pentru a stropi casele, gospodăriile, livezile, animalele, prin care vom primi binecuvântare. Peste această apă s-a pogorât Sfântul Duh, de aceea este o apă curăţitoare, sfinţitoare, tămăduitoare de toată boala şi toată neputinţa şi de aceea, peste aceste opt zile, această agheasmă nu poate fi folosită decât la recomandarea preotului duhovnic”, a spus preotul Petrică Roșu.  
(60)
Citeşte mai mult...

A reînceput școala

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015
Elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal și prichindeii de grădiniță au reînceput cursurile de luni, 5 ianuarie. Aceștia au fost în vacanță timp de două săptămâni. Următoarea vacanță, cea intersemestrială, de care se vor bucura toți elevii, indiferent de ciclul de învățământ, va începe pe 31 ianuarie și se va termina pe 8 fe-bruarie, elevii revenind la școală pe 9 februarie. 
Anul școlar 2014 - 2015 are 36 de săptămâni. Semestrul I se încheie la sfârșitul acestei luni, iar semestrul al II-lea este structurat astfel: cursuri - luni, 9 februarie 2015 - vineri, 10 aprilie 2015; vacanța de primăvară - sâmbătă, 11 aprilie 2015 - duminică, 19 aprilie 2015; cursuri - luni, 20 aprilie 2015 - vineri, 19 iunie 2015; vacanța de vară - sâmbătă, 20 iunie 2015 - duminică, 13 septembrie 2015.
Timona Balmuș
 
(70)

Ce fac albinele în prima lună a anului?

Editor - Vineri, 09 Ianuarie 2015

În judeţul Vaslui apicultura modernă are tradiţie veche şi bine apreciată nu numai la nivel naţional. Harnicele, micuţele şi ambiţioasele albinuţe muncesc toată vara pentru ca noi şi, mai ales, copiii noştri să avem poate cel mai complet aliment de pe planetă! Dar iarna, ce fac albinuţele vrednicilor stupari vasluieni? Pentru a afla răspunsul, am mers la Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de albine Vaslui, am vorbit cu dl Vasile Puf şi am primit o serie completă de informaţii pe care ne grăbim să le prezentăm apicultorilor vasluieni interesaţi: 
Ianuarie este luna în care în mod normal începe perioada înlocuirii albinei de iernare, şi anume este vorba de apariţia primului puiet în cuib. Ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul lunii, în special în zonele sudice ale țării și în zonele ce au un microclimat speci-fic mai călduros pentru această perioadă.
În interiorul ghemului, în miezul ghemului de iernare, tempe-ratura creşte cu aproximativ 10°C, ajungând la +34-35°C, temperatură necesară începerii depunerii primelor ouă de către matcă şi dezvoltării puietului. Matca depune zilnic între 20-100 ouă începând cu centrul ghemului, zonă în care condiţiile sunt cele mai prielnice. Acest ritm de schimbare a „albinei de iernare” se menţine la acelaşi nivel până în momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire. Consumul de hrană se măreşte, ajungând la aproximativ   1-1,5 kg în luna ianuarie. 
Apicultorii au treabă şi iarna !
 
Pe perioada iernării se asi-gură liniştea în stupină, prevenind zgomotul produs de păsări, animale, trepidaţiile cauzate de mijloacele de transport etc.
În mod normal, în luna ia-nuarie sunt și câteva zile călduroase, când se recomandă unele măsuri în vederea stimulării zborurilor. Astfel, familiile de albine trebuie impulsionate să execute zboruri de curăţire ori de câte ori temperatura aerului se ridică peste 12°C, aceste zboruri sunt foarte importante pentru eliminarea fecalelor din rect. Facilitarea zborului se poate obţine prin ridicarea capacelor şi a pernelor aşezate peste podişor, dând astfel posibilitatea razelor solare să încălzească podişorul, iar căldura să se transmită ghemului.
Vatra stupinei va fi curăţată în cazul căderilor mari de zăpadă şi în aceeaşi măsură se vor îndepărta fără zgomot zăpada şi gheaţa formată pe capacele stupilor, dar în mod special gheaţa formată pe scândurelele de zbor, pentru evitarea obturării urdinişurilor, situaţie ce poate genera o ventilaţie precară în interiorul stupului.
Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice şi intervenţia promptă pentru îndreptarea stărilor anormale.
(80)
Citeşte mai mult...
Bine ati venit la TVV.ro

Raducaneni - Iasi, Interviu primar Mihai Irimia

Info

Raducaneni - Iasi, Interviu primar Mihai Irimia; Redactor si imagine: prof. dr. Dumitru V. MARIN

Vezi si alte video-uri din categoria: Reportaje

Video Comments

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează