wrapper

Editoriale

Este vorba până la urmă, de bruma de cultură autentică pe care câțiva de prin județele Moldovei și în special din Vaslui reușim s-o împrăștiem prin diverse mijloace de presă. Este din acel avânt creator al unei generații încă neexpirate dar trecută de prima tinerețe. E efortul intelectual benevol al câtorva oameni (nu toți au facultăți și institute) care simt că mai au ce spune lumii.
          Cauza pentru care oamenii cu părul alb susțin acest imens curent creator nu ne poate scăpa: lipsește tineretul, lipsește adolescența care să viseze în metafore sau să gândească la un rol printre viitorii care să orienteze lumea. Spiritul epocii în acest timp și mediu nu e aspirația culturală, ci acea practică alergătură după bani care alterează filonul ființei creatoare. Dacă scoatem din profesia de IT-ist (cel preocupat de calculator și disponibilitățile sale) ideea de creație sau chiar genialitate (pentru că unii au performanța la îndemână), atunci „decretăm” cu regret că în zilele noastre creștem urmași care nu numai că nu ne vor depăși, ci rămân submerituoși, neinteresați, absenți în realitatea existenței lor necesar superioare (ca intelect, ca oameni).
          Ai noștri ca brazii pleacă și tot pleacă...
Read more ...
Puțini oameni în lumea asta au posibilitatea ca într-un timp scurt să poată vizita aproximativ 300 de primării, în Moldova. Cu un asemenea grad de cunoaștere, mă pot exprima asupra acestei categorii de oameni pe care i-aș numi agenții de teren ai partidelor și interpreții cei mai autorizați ai politicilor sociale.
          Diferențe de ideologie nu sunt. Oricare ar fi, primarul trebuie să transmită în teritoriu politica statului capitalist și nu vreo interpretare a unor „trăsături” particulare de partid întrucât cam totul e o apă și un pământ. La nivelul satelor nu se percepe absolut nici o diferență legată de program sau mod de acțiune a unui partid indiferent cum s-ar numi acesta. S-a tot dus vremea particularităților, totul rezumându-se la ajutorul social și subvențiile pentru agricultură, respectiv modul de acțiune a primarului care chiar dictează în comunitate. Unde mai există slabe opoziții ca la Cozmești - Iași sau Tansa - Iași, sunt și ele pe cale de dispariție pentru că „titularii de autoritate” au învățat lecția comunistă a eliminării adversarilor politici.
          Lipsa opoziției nu e chiar conjuncturală. La Mogoșești - Iași este un primar, Maftei, cu rânza așa de mare, cu cheia fericirii în seiful de la primărie încât nimeni nu se mai poate exprima, doar să tremure în fața sa. La Balș e un ingineraș bleg care-și pune oamenii să-i alunge pe ziariști. La Gorban e unul Rotaru pe care l-am lăudat cândva și cum nu-și mai încape nici în haine pentru că s-a îngrășat bine-bine și simte că n-are cine-l bate în alegeri. Ce opoziție, dom’le...
Read more ...
Cuvântul dat în fața cuiva rămâne fără conținut între tot mai mulți oameni: ce cuvânt (obligație) care, unde, pentru ce? Mai ales dacă înțelegerea (cuvântul) e pentru bani, afacere, sentiment, aproape că nu există.
          Te înțelegi telefonic pentru o afacere ce include o deplasare. Până să ajungi la destinație, totul se schimbă.
          Cineva îl îndeamnă pe altul cam așa: rezolvăm, caută-mă mai târziu, sau, las-că te sun eu... Astea înseamnă adio și n-am cuvinte.
          Mai grav: vine unul tare mâhnit și-l ajuți cum poți, îi dai ceva de muncă, îi mai dai de mâncare, de cheltuială, chiar faci contract... Nu-i trebuie mult timp (nicicum, ani) ca să prindă momentul, să se încarce cu cât mai mult poate și... tiva. Lasă totul, nici măcar nu înștiințează pe proprietar, nu mai răspunde la telefon, se tot duce, treaz sau beat, având alte angajamente.
          Unde să aibă cuvânt, eventual să anunțe că pleacă? Își are burta plină și vreun sfanț în buzunar: dar astea nu se topesc?
          Negreșit, toți au telefoane mobile cu care scotocesc după locuri de muncă mai bune, bine plătite dar să nu muncească mai de loc. Munca de paznic e cea mai căutată, știindu-se că sudoarea paznicilor e cea mai scumpă. Știți care-i problema? Că telefonizații ăștia n-au nevoie de stabilitate și siguranță. Ce contează că au de toate la o fermă, dacă trebuie să muncească. Băutură au? Ceva de furat au? Televizor? Alte avantaje. Ei, și?
Read more ...
Editorialul nostru de astăzi (scriem de acestea de peste 25 de ani) este laudativ, nu constatativ. Se impun astfel de aprecieri pentru realizări de excepție.
          1. Prisăcani, PRIMA ambulanță (sanitară) privată, adică a unei primării la dispoziția cetățenilor din comună. UNICAT !
          Cu ocazia vizitelor unor parteneri belgieni din orașul Eeklo care au străbătut aproape toată Europa să se înfrupte din bunătatea sufletească a românilor de pe Valea Prutului, am consemnat, marți, 9 februarie 2016, donația lor făcută prisăcănenilor: o ambulanță modernă care să poată fi utilizată la nevoie, pentru salvarea unor vieți. S-au semnat actele cu Primăria Prisăcani și pentru aceasta, deși cu un timp în urmă, primarul Constantin Chirilă a mai primit 2 mașini de pompieri. Primarul orașului Eeklo, Koen Loete și Paul Goemaere, cel care a venit prima dată cu ajutoare la Măcărești, acum peste 20 de ani, au subliniat excepționala colaborare cu primăria și comunitatea moldoveană.
Read more ...