wrapper

Editoriale

TV.V. - 5 decembrie 2015 - 25 de ani de la întemeiere.
          Mai întâi, aniversările noastre: 26 septembrie 2015 - ziarul Meridianul de Iași - Vaslui - Bacău a început anul XX de apariție. E printre foarte puținele săptămânale, dacă nu cumva singurul cu asemenea vechime din țară.
          Pe 5 decembrie 2015 - o sărbătoare și mai importantă, încă nesărbătorită îndeajuns pentru importanța sa în ISTORIA PRESEI românești. A fost (în eter) prima televiziune privată, cu Licența 001/ TV din istoria cultural - jurnalistică a țării! Văd că unii sărbătoresc 15, 20, cel mai mult ca perioadă 22 ani. N-am avut fonduri, ne-am susținut singuri, ne-au felicitat niște prieteni, chiar ne-au împiedicat unii dintre cei care au beneficiat din plin de sprijinul video oferit. Câțiva ne zâmbesc fals, ne pupă chiar, dar „ne dau” zdravăn la picioare.
Read more ...

  

Am fost invitat într-o emisiune „specială” a Doinei Secăreanu la Media TV Bârlad, marți seara. Scopul: cartea „25 - TV.V.”. De fapt a fost bunăvoința acestei doamne să-mi recunoască „meritul de deschizător de drumuri” în media locală și națională.
          Cu câteva zile înainte, la Liceul „Mihai Eminescu” din Bârlad, cu participarea și moderarea directorului Gheorghe Pricop, a avut loc lansarea cărții aniversative într-un cadru adecvat în care au vorbit Petruș Andrei, Simion Bogdănescu, Vasile Chelaru, Petruța Chiriac ș.a. Niciunul n-a pierdut nimic recunoscând și analizând succint importanța culturală, socială, mediatică a celui mai cunoscut mijloc de presă din județ, lider timp de 25 de ani.
          M-am simțit onorat că Primăria Bârlad, prin viceprimar, a înmânat diplome aniversative și de prețuire pentru Dumitru V. Marin, Val Andreescu, Ancuța Moldoveanu, Timona Balmuș, Emil Lupu și Costel Nițuc. Poate, curând o să facem o asemenea sărbătoare și la Vaslui, unde dușmăniile sunt mult mai puternice și vechi și unde, pentru moment nu există sală autorizată de ISU. Oricum, lansarea de la Lungani - Iași și apoi la Bârlad, va fi completată cu altele în scopul de a oferi MODELE. Se știe că fără modele personale devii un nimeni, iar lipsa capacității de admirație este un trist handicap chiar dacă se impune periodic o anume demitizare.
          În cazul de față, când mass-media nu mai e nicicum ceea ce am construit noi, când „interesul” publicului merge către femei despuiate, accidente, scandal și pițipoance fără minte, rememorarea unor realizări absolut notabile, ține de restituirea unor valori culturale și social-istorice; dacă tot avem meritul deschiderii unor părți noi în viața spirituală românească... Așa am crezut atunci că e bine și, observăm astăzi că am realizat tare bine, cu o tehnică rudimentară, cu sufletiști, nu profesioniști, cu imensă dragoste de neam și locuri...
Read more ...
Momentul în care scriu aceste rânduri e bulversant: o discuție cu un individ care crede că cei 25 de ani de activitate jurnalistică ar fi de domeniul obișnuitului, neuitând „să observe” că televiziune la Vaslui nu există, așa acum s-a dus pe calea ne-nturnată și radio Vaslui, cele două unități de presă cărora le-am dat viață în 1990 (5 decembrie) și 1993. Că acestea n-au avut nici o importanță pentru județul în care trăim...
          M-am plâns unui prieten care a izbucnit: „NIȘTE TÂMPIȚI”, rămași analfabeți indiferent de funcția pe care o au...” sau, nu vor...
          Alt preopinent din această zi de miercuri mi-a reproșat că, chiar în cărți scriu prea mult despre Dumitru V. Marin, că   cititorii îl consideră un orgolios”. N-am avut decât răspunsul: „dacă aceasta am făcut... cum pot zice că altul ar fi autorul? Și apoi dacă nu mai sunt oameni de o asemenea calitate, cu un asemenea volum de muncă și cu realizări de-a dreptul unice, să nu-l nominalizăm pe cel care le are, sub motiv că lumea (proastă) ar cârcoti sau bârfi pe această temă?”
          Un altul, care zice că-i și ziarist, spune senin: „ce să citesc, doar cum vă lăudați Dvs.?”
          Mi-am adus aminte de expresia cu tâmpiții: adică luând la cunoștință de zbaterea de un sfert de secol al unui jurnalist adevărat, rețin numai că ăsta s-ar lăuda, sau elementele de educație, cultură, turism, învățăturile pe care s-a străduit să le transmită ca și alte experiențe de viață?!
          Nu cumva selectând astfel, dovedești mică întindere intelectuală, invidie, incultură, prostie? Să zicem că alpinistul pe Himalaya `și prezintă eforturile, bătălia pentru performanță, uită pericolele. Deci, se laudă?
          Să intrăm în drepturi:
          Dacă nu știm că s-au înfăptuit realizări deosebite, ele nu există?
          NOI:
Read more ...